bătrîn

Roumain

Étymologie

latin betranus  vétéran »).

Adjectif

Adjectif
4 formes
Singulier Pluriel
Masculin
Neutre
Féminin Masculin Féminin
Neutre
Nominatif
Accusatif
Indéfini bătrîn bătrînă bătrîni bătrîne
Défini bătrînul bătrîna bătrînii bătrînele
Datif
Génitif
Indéfini bătrîn bătrîne bătrîni bătrîne
Défini bătrînului bătrînei bătrînilor bătrînelor

bătrîn \bə.ˈtɾɨn\ masculin singulier

  1. Vieux.

Antonymes

  • tănar

Nom commun

masculin Singulier Pluriel
casnon articuléarticulénon articuléarticulé
Nominatif
Accusatif
bătrîn bătrînul bătrîni bătrînii
Datif
Génitif
bătrîn bătrînului bătrîni bătrînilor
Vocatif bătrînule bătrînilor

bătrîn \bə.ˈtɾɨn\ masculin singulier

  1. Vieux, vieillard.

Variantes orthographiques

  • bătrân (variante postérieure à la réforme de l'orthographe de 1993)
Cet article est issu de Wiktionary. Le texte est sous licence Creative Commons - Attribution - Partage dans les Mêmes. Des conditions supplémentaires peuvent s'appliquer aux fichiers multimédias.